Imunitate si Fericire

Cu toții cunoaștem expresia “minte fericită, corp sănătos” sau “minte sănătoasă, corp sănătos”. Această tematică a fost foarte populară în special în ultimii 20 de ani.

Sunt numeroase studii care au căutat să înțeleagă dacă există legături între fericire și sănătate. Există chiar si meta-analize realizate pe 150 de studii care spun că “Inducțiile de bunăstare duc la o funcționare sănătoasă și inducțiile de stare de rău conduc la o sănătate compromisă”.  

De ce este un subiect relevant pentru mine și cei din jurul meu? Pentru că în special în perioada aceasta încercăm cu toții să fim sănătoși și să înțelegem ce ar trebui să facem pentru a ne păstra în siguranță atât pe noi cât și pe cei dragi nouă.

Voi discuta în acest articol despre 2 tipuri de fericire. Primul tip de fericire este fericirea hedonică. Acest tip de fericire este de suprafață și legată de satisfacerea propriilor nevoi (egotice). Când vorbim despre fericirea hedonică, vorbim despre căutarea plăcerii și evitarea durerii sau a dificultăților. Când spunem că suntem fericiți, de obicei ne referim la faptul că “ne simțim bine”.

Al doilea tip de fericire despre care vom discuta în articol se referă la fericirea eudaimonică. 

Această fericire este legată de satisfacția pe care o simțim din faptul că avem un scop mai înalt, o direcție în viață și avem o contribuție semnificativă și pozitivă în lume.

Această temă a fost studiată și de către Barbara Fredrickson (psiholog focalizat pe studiul emoțiilor pozitive) împreună cu Steve Cole (psihiatru cercetător în domeniul geneticii). Ei au studiat nivelul de fericire și sentimentul că au un sens în viață, raportat de către participanții la cercetarea lor.

Sunt puse în evidență diferențele dintre cele două tipuri de fericire (hedonism și eudaimonie). 

Fericirea hedonică este definită ca și în studiile precedente realizate, ca “a te simți bine”. 

Cercetătorii măsoară această fericire prin întrebări precum “Cât de des te-ai simțit fericit în ultima lună?”, “Cât de des te-ai simțit interesat de viață în ultima lună?” și “Cât de des te-ai simțit satisfăcut?”. Cu cât aveau scoruri mai ridicate la aceste întrebări, cu atât erau mai “fericiți”. 

Însemnătatea (sensul, direcția, scopul mai înalt) a fost definit ca și orientarea către ceva mai înalt decât propria persoană. Însemnătatea, sentimentul de a avea un scop mai înalt în viață a fost măsurat prin întrebări precum “Cât de des în ultima lună ai simțit că viața ta are o direcție sau o însemnătate?”, “Cât de des în ultima lună ai simțit că ai ceva cu care contribui pozitiv în societate?”, “Cât de des în ultima lună ai simțit că aparții unei comunități/unui grup social?”. Aceasta a măsurat well-being-ul eudaimonic. Cu cât aveau un rezultat mai ridicat, cu atât mai mult simțeau eudaimonie, al doilea tip de fericire. 

După măsurarea nivelului celor două tipuri de fericire, cercetătorii au fost interesați să studieze cum se manifestă organismul din punct de vedere biologic, la nivelul genetic. Precum cercetătorii în neuroștiință care folosesc scanări fRMN pentru a vedea ce regiuni din creier răspund la diferiți stimuli, cercetătorii din acest studiu au studiat cum răspunde corpul la nivel genetic sentimentelor de fericire. Psihiatrul Cole avea experiență în studiul patternurilor de expresie genetică în diferite tipuri de probleme, obstacole, dificultăți care tot apar în calea unei persoane (le numește “adversități cronice”). Pentru a explica mai bine ce înseamnă aceste tipuri de probleme, putem să ne imaginăm persoane care se simt singure, care poartă doliu pentru că le-a murit cineva drag sau se chinuie pentru a supraviețui financiar (poate au 3 job-uri și reduc costurile pentru a rămâne pe linia de plutire). Corpul acestor persoane intră din punct de vedere genetic activat ca și cum este amenințat. Se declanșează un pattern al genelor legat de stress, și anume, crește activitatea genelor proinflamatorii și scade activitatea genelor implicate în răspunsul antiviral. 

Sistemul imunitar este construit sa anticipeze, sa preîntampine problemele. Cercetatorii acestui studiu sustin ca daca avem un istoric cu adversitati, cu probleme, chin, sistemul nostru imunitar ne pregateste pentru infectii bacteriene. Pentru stramosii nostri, singuratatea si adversitatile erau asociate cu infectii bacteriene din rani facute de pradatori si lupte. Daca suntem bine, nu avem probleme si avem relatii sociale sanatoase, atunci sistemul imunitar schimba focusul si ne pregateste pentru virusuri, pe care este mai probabil sa le luam daca interactionam cu multi oameni. Rezultatul studiului arata ca persoanele care sunt fericite, dar au la un nivel scazut sentimentul ca viata lor are valoare, are un sens mai înalt (cu alte cuvinte putem spune persoane care considera ca traiesc ca sa se simtă bine, sa se distreze), au acelasi tip de expresie a genelor precum oamenii care sunt în suferinta cronica (adversitate cronica). Corpurile acestor oameni îi pregatesc pentru infectii bacteriene si activeaza raspunsul pro-inflamator. Inflamatia cronica este asociata cu boli grave precum bolile de inima si diferite tipuri de cancer. Asadar “emotiile pozitive goale”, asa cum traiesc oamenii când au episoade maniacale sau euforie indusa artificial prin droguri si alcool sunt la fel de bune pentru noi precum este adversitate cronica (suferinta cronica). 

Pentru multi oameni sentimentul ca viata are valoare si fericirea se suprapun, asa ca o parte din participantii la studiu au avut scoruri ridicate la nivelul fericirii si la nivelul sentimentului de însemnatate, sens în viata. Însa pentru multe alte persoane exista o discrepanta între cele doua (ori simt ca viata lor are un sens mai înalt dar nu se simt satisfacuti la nivel personal; ori simt ca sunt foarte fericiti la nivel personal, dar nu simt ca viata lor are însemnatate). Grupul care se considera fericit, însa nu au un sentiment ca viata lor are o directie, o însemnatate, reprezintă 75% dintre participantii la studiu si este grupul care prezinta patternuri de expresie genetica asociate cu adversitate. Doar 25% dintre participantii la studiu au un sentiment ca viata lor are valoare mai des decât sentimentul de satisfactie si fericire hedonica.

Oamenii ale caror niveluri de fericire si semnificatie se aliniază si persoane care au un puternic simt al sensului, dar nu sunt neaparat fericite, au aratat o dezactivare a raspunsului genetic similar stresului în fata adversitatii. Corpurile lor nu îi pregateau pentru infectiile bacteriene pe care le dobândim atunci când suntem singuri sau avem probleme, ci pentru infectiile virale pe care le avem atunci când suntem înconjurati de o multime de alte persoane. Cercetarile anterioare ale lui Fredrickson, descrise în cele doua carti ale sale, “Pozitivitate” si “Iubire 2.0”, au trasat beneficiile emotiilor pozitive la indivizi. Ea a descoperit că emotiile pozitive largesc perspectiva unei persoane si îi ajuta pe oameni sa lupte impotriva adversitatii. Deci, a fost surprinzator pentru ei ca starea de bine hedonista, care este asociata cu emotii pozitive si placere, a aratat rezultate neasteptate negative în acest studiu, comparativ cu fericirea eudaimonica.

„Problema nu vine din cantitatea de fericire hedonica”, afirma Fredrickson, „Nu este asociata cu bunastarea eudaimonica. Este minunat când amândoua sunt la un nivel ridicat. Dar dacă aveti mai multa bunastare hedonica decât ar fi de asteptat, atunci va aparea acest tipar genetic care este asemanator adversitatii.”

Termenii hedonism si eudaimonism ne aduc în minte marea dezbatere filosofică, care a modelat civilizatia occidentala de peste 2.000 de ani, despre natura vietii bune. Fericirea consta în a se simti bine, asa cum cred hedonistii, sau în a face si a fi bine, asa cum cred Aristotel si urmasii sai intelectuali? 

Din dovezile acestui studiu, se pare ca a te simti bine nu este suficient. Oamenii au nevoie de sens pentru a prospera. În cuvintele lui Carl Jung, „Cel mai mic lucru cu un sens valorează mai mult în viata decat cel mai mare lucru fara el.” Întelepciunea lui Jung pare sa se aplice corpurilor noastre, daca nu si inimilor si mintii noastre.

Eudaimonia este corelata cu construirea îmbunătățirea sanatatii. Asadar daca lucram sa ne gasim un scop mai înalt al vietii, cautam sa aducem o contributie pozitiva în lume si pentru oamenii din jurul nostru, simtim un sentiment ca avem o directie în viata, ne vom întari si pastra imunitatea.

Ce este de apreciat la asemenea studii este că rezultatele ne arată cum putem gestiona singuri și cum putem influența starea noastra de sanatate, întrucât fericirea despre care discută este ceva ce stă în puterea noastră să schimbăm.