Despre Psihoterapia scurta strategica

Nu poti sa beneficiezi de rezultate diferite daca folosesti aceleasi moduri de a rezolva problemele pe care le-ai folosit pana acum. Daca vrei intr-adevar sa obtii rezultate diferite, ai nevoie 1- sa-ti schimbi lentilele cu care vezi problema si 2 - sa incerci solutii diferite. Daca solutiile vechi ar fi functionat, atunci ai fi rezolvat problema deja cu ele. 

Actiunea apare inaintea gandului, daca vrei sa inveti sa actionezi, trebuie intai sa inveti cum sa iti gestionezi modul de simtire, comportamentul, reactiile la stimuli intr-un mod functional, evitand modurile disfunctionale.

Cu cat suntem mai pregatiti de schimbare, cu atat se nasc mai multe reactii in noi impotriva schimbarii, rezistente. Este un fenomen abordat si in biologie, sub numele de homeostazie care spune ca odata atins un echilibru, acel echilibru tinde sa se mentina. Echilibrele mentale sunt dintre cele mai rigide.

Cand ne referim la un atlet de performanta, cand trebuie sa reactioneze rapid intr-un anumit mod in competitie, acel moment este unul de constiență operațională.

Conștiența este utilă înainte și după acțiunea respectivă, când trebuie să analizăm, sp reflectăm, să planificăm pe baza experienței avute. Reflectăm și reconstruim

Avem nevoie de noi moduri de a gandi pentru a rezolva probleme create din vechi moduri de a gândi. Studii avansate in neurostiinta arata că răspunsurile noastre sunt la baza de tip emotional, nu de tip rational. Doi castigatori de premii Nobel care studiaza Psihologia economica (Thaler si Kahneman) au aratat ca peste 80% din deciziile “la rece” si lucide sunt de fapt in crize/caderi emotionale.

Ceea ce produce schimbarile ultra rapide in modul de a simti si de a actiona este ceea ce un faimos psihanalist din anii ‘40 a definit ca si “experienta emotionala corectiva”.

Experienta emotional-corectiva este genul de experienta concreta pe care o persoana o traieste cu adevarat care il/o face sa se simta pentru un moment o perceptie complet diferita asupra realitatii care ii schimba perspectiva.

Cu ajutorul unor tehnici terapeutice foarte precise, poti avea experiente emotional-corective care te scot din capcanele mentale rigide.

Cine se poate afla in capcane mentale rigide? Poate să fie cineva care are o tulburare serioasă, un manager care este fixat intr-o idee, un om de stiinta indragostit de descoperirea lui.

Această abordare pune persoana in centrul discutia schimbarii rapide. Schimbarile apar si in situatii pe care persoanele le considera complet de neschimbat sau in probleme care necesitau un timp extrem de lung pentru a fi rezolvate.

Fiecare medicament in exces devine otrava si fiecare otrava intr-o cantitate redusa devine medicament, asta este ceea ce creeaza experienta emotionala corectiva. 

A reusi sa ajuti persoana care vine in terapie sa faca ceva ce nu a avut curaj niciodata sa faca sau sa comunice intr-un mod complet diferit de cum era obisnuita tine de arta si tehnica specifica terapiei strategice. Nu este vorba de improvizatie sau ceva extrem de rigid legat de pozitii moralistice de cenzura. 

Schimbarea nu poate fi oprita, este singurul lucru care nu se schimba. Insa putem sa “calarim” schimbarea. 

Utilizarea comunicarii este una strategica.

Inspiratia lui Giorgio Nardone - John Weakland din Palo Alto, Paul Watzlawick, anticii sofisti din Grecia (Antifone spune ca ar fi fost primul terapeut din istorie si ca el sustine “nu exista durere care sa nu poata fi usurata cu cuvinte) si anticii sofisti chinezi (care utilizau hipnoza si logica non-lineara, neobisnuita, stratageme). Softistii utilizau aceste tehnici pentru a ajuta oamenii sa depaseasca problemele acolo unde logica si gandire nu functionau. 

Psihoterapia scurta strategica foloseste tehnici specifice pentru fobie, tulburari obsesiv-compusive, tulburari alimentare, depresie, dependente, tulburari sexuale, tulburari de personalitate.

Giorgio Nardone a dezvoltat protocoale specifice de lucru cu fiecare tulburare in timp de 10 ani de munca practica cu aproximativ 15000 de cazuri si a evoluat de la modelul logic de interventie care porneste de la studierea problemei pentru a gasi o solutie, la studierea logicii solutiei incercate de client pentru a cunoaste problema. 

Solutiile pe care persoana le-a incercat care au esuat repetate si au fost reincercate in mod excesiv ajung sa se structureze ca o problema.

De exemplu: a ne fie teama este sanatos, ne salveaza viata, ne face sa realizam lucrurile mai bine, ne face activi. Insa daca ne este teama de un anumit lucru si incepem sa il “evit”, aceasta capcana a mintii ne face de fapt sa avem o frica si mai mare. Daca adaugam la asta inca o capcana a minti care este “cererea de ajutor”, continuam sa ne crestem frica pentru ca ajungem sa credem ca nu suntem suficient de capabili, confirmata de ajutorul pe care il primim. Daca adaugam si incercarea noastra de a capata controlul, care ne face sa pierdem controlul, acest paradox al panicii, ne vom construi un atac de panica real. Aceste solutii esuate pe care noi le incercam construiesc patologia atacului de panica. Aceasta este un exemplu despre cum patologiile nu sunt in majoritatea cazurilor efectul a ceva traumatic ce ni s-a intamplat. 

         * Doar PTSD sindromul post-traumatic are o structura care poate fi identificata ca si efect al unui lucru care ni s-a intamplat.

In majoritatea cazurilor indicatia lui Aldous Huxley este validă “Realitatea nu este ceea ce ni se întâmplă, ci ceea ce facem cu ceea ce ni se întâmplă”. 

Asadar incercarile noastre de a rezolva problemele care nu functioneaza, asupra carora insistam si le punem in act sunt cele care structureaza prima oara dificultatile si apoi problemele si apoi patologiile cand sunt combinate cu alte capcane mentale.

Amoeba moare pentru ca nu are capacitatea sa se adapteze, raspunde mereu cu aceleasi actiuni chiar si in circumstante diferite. Omul are capacitatea de a se adapta si de asta supravietuieste.

Psihopatologia apare cand persoana nu are capacitatea de a schimba ceea ce nu functioneaza, cautand ceva care sa functioneze si gasind acel lucru, pune in actiune solutioa si deseori devine incapabil sa se elibereze de solutia care a functionat candva, pentru ca tinde sa o repete.

Repetam scenariile de success ca si cum ele trebuie sa functioneze si acest lucru duce la structurarea problemelor si apoi a patologiei.

Comunicarea in terapia strategica nu este una de explicare si informare, cum este folosita de obicei in majoritatea tipurilor de psihoterapie. Nu este o comunicare indoctrinata, nu sunt explicatii, nu este o predare. Este folosit un limbaj al sugestiei hipnotice pentru a face persoana sa isi schimbe punctul de vedere asupra realitatii. Daca terapeutul iti arata aceeasi realitate dintr-un alt punct de vedere, realitatea se schimba si ne schimbam si reactiile.

Acest efect de restructurare este cel mai important mecanism al schimbarii. 

Asta lucreaza asupra perceptiei, nu asupra gandirii si comportamentului. 

Rata medie a succesului terapeutic este de 90%. Pentru atacul de panica succesul terapeutic este de 95% intr-o durata medie de mai putin de 10 sedinte.

In cazul tulburarii obsesiv-compulsive in general terapia nu ofera prea multe si oamenii ajung sa apeleze la medicamentatie. 

Paul Watzlawick spunea ca noi ca si terapeuti suntem precum mecanicii, deblocam mecanisme blocate, nu adaugam nimic din ceea ce nu exista deja acolo.

In prima sedinta se discuta folosind dialogul strategic si euristica lui Protagoras, se pun intrebari si prin raspunsurile date de client, el descopera lucruri la care nu s-a gandit pana atunci, fara ca terapeutul sa fie cel care explica acele lucruri. Rolul terapeutului este sa ajute clientul sa ajunga la anumite realizari. Pascal spunea ca cine se convinge singur, se convinge mai repede si mai bine. Apoi incepe un raport de dialog, nu un raport one up-one down in care terapeutul este mai puternic, mai inteligent si clientul este mai slab.

In cazul unei tulburari obsesiv-compulsive, se da o tema speciala in primele sedinte care adreseaza chiar comportamentul ritualic. In scurt timp, de obicei de la o sedinta la alta, clientul spune ca si-a rezolvat problema. Acest lucru se intampla nu pentru ca i-a fost repetata tema, ci pentru ca i-a fost transformata perceptia asupra realitatii.

Logica terapiei strategice spune “intai aplica si apoi revino mai tarziu sa reflectezi”.

Poate fi utila nu doar in cazuri patologice, ci in orice problema, de la manageri care vor sa salveze companie, la pacienti care ajung la urgenta pentru ca ei cred ca au un infarct (si de fapt au un atac de panica).